Odată cu destramarea URSS, tot mai multi tineri basarabeni au luat calea studiilor în România. Oare ce i-a determinat să facă acest pas? De ce nu au rămas să studieze în instituţiile din Republica Moldova?
Ca să răspundem la aceste întrebări, trebuie sa aruncăm o privire peste situaţia studenţilor din instituţiile de învăţământ superior din Republica Moldova, instituţii în care corupţia este la ordinea zilei. De altfel, ca să promoveze un examen sau altul, studentul trebuie să se prezinte în faţa cadrului didactic cu carnetul de student în care să fie pusă o anumită sumă de bani, ca să nu aibă parte de "stresuri" cu privire la promovare. O altă practică des întâlnită este "strângerea de fonduri" de către intreaga grupă pentru a "îmblânzi" un cadru didactic.
Din aceste fapte reiese că tânărul basarabean, plecând de acasă la facultăţile din România, caută doar astfel de lucruri elementare într-o societate civilizată precum: stabilitatea, libertatea de exprimare şi, nu în ultimul rând caută o schimbare spre bine în viaţa sa.
De ce România şi nu o altă ţară? Opţiunea tinerilor basarabeni de a veni la studii în România are mai multe premise, prima dintre acestea fiind vecinătatea imediată a acestei ţări.O a doua premisă nu mai puţin importantă decât prima este trecutul istoric comun al României cu Republica Moldova şi eventualitatea unirii acestor ţări în viitor. O altă premisă importantă reprezintă o serie de facilităţi acordate de către statul român studentilor basarabeni, precum acordarea unor burse pe toată durata studiilor şi scutirea de la plata taxelor de cazare la cămin.
Anume aceste facilităţi acordate basarabenilor crează unele nemulţumiri din partea studenţilor români, care consideră că acestia (basarabenii) vin să le ia locurile bugetate la facultăţi, locurile la cămin şi bursele, considerând acest fapt o nedreptate. Fiind unul dintre studenţii basarabeni, aud aproape în fiecare zi din partea colegilor români întrebări de genul: "De ce voi luaţi bursa oricum, şi noi trebuie să avem doar note mari ca să o luăm?" sau "De ce voi veniţi de la mama dracului şi aveţi prioritate la cazare, şi noi rămânem pe dinafară?"
După cum am mai spus, studentul basarabean caută o schimbare spre bine în viaţa sa, apropiindu-se tot mai mult de realizarea scopului său necătând la atitudinea ostilă a unor colegi, la unele obstacole neprevăzute care apar din când în când şi, nu în ultimul rând, rezistând dorului de casă care îl macină tot timpul.
